|
Pentru cei care au incercat primul joc, aceasta a doua parte este o briza de aer curat. Mai toate elementele frustrante au fost inlaturate si mai ales a fost inclus si modul Cooperativ. Element pe care cei de la IO Intercative au cam uitat de el in primul joc. Totusi este Kane and Lynch 2 un joc care sa scoata titlul din obscuritate ? Are el ceea ce ii trebuie pentru a fi un titlu de triplu A? Are acel ceva?
Povestea. Daca in primul joc povestea se desfasura in jurul lui Kane, de aceasta data Lynch preia rolul principal, evenimentele desfasurandu-se din punctul acestuia de vedere. Dupa cum era de asteptat, Lynch nu a renuntat la viata de criminal, doar ca a schimbat decorul, incercand ceva mai … asiatic. Totul se desfasoara in orasul Shanghai, oras in care Kane este chemat pentru scorul cel mare. Afacerea cu care sa le permita celor doi sa lase viata criminala in spate si sa se retraga la pensie, avand in vedere ca dupa cum bine stiti din primul joc Kane are o fica, cu care tot incearca sa se impace si Lynch, psihopatul din primul joc si tot odata dependent de medicamente menite schizofrenicilor, are acum o iubita cu care vrea sa isi petreaca restul vietii. Concluzie, tipa e mai dusa ca el. In fine Kane ajunge in Shanghai, iar Lynch, pentru ca este masculul Alfa in acest joc, decide sa il invete minte pe un rival o lectie din cartea de aur a bunelor maniere. Problema intervine in momentul in care scenaristul jocului decide ca acestia doi sa o ucida, din greseala, pe fiica celui mai mare boss din oras. Evident ca lucrurile se complica, tot Shanghaiul este pe urmele lor si mai mult, singurii aliati pe care cei doi ii aveau, devin brusc inamici. Sincer sa fiu, parca in primul joc povestea a fost mai dezvoltata din acest punct de vedere. Lui Kane andLynch 2 ii lipseste acea a treia dimensiune a personajelor. Acestea par sa fie ori baieti rai ori antagonisti in poveste, iar eroii nostri par a avea un morcov proverbial in partea dorsala. Ca sa numai vorbesc de Lynch care a copiat practic o pagina din povestea Gears of War 2, numai ca el nu urla dupa Maria ci dupa Xiu. Mai lipsea Soul Train-ul si totul era perfect. Stai e si el prezent. Chiu Chiu … bila neagra. Nu pot spune ca este cel mai inventiv scenariu de joc si nici cea mea buna poveste. Punctele culminante fiind usor intuitive datorita liniaritatii nivelelor. Singurul lucru bun in toata povestea este intercatiunea intre cei doi si schimburile de replici, mature, pe care acestia le impartasesc. Dar nici acestea nu salveaza jocul de oala de clisee in care se scalda. Iar ca cireasa sa fie fix in mijlocul colivei, campania de single player este si extrem de scurta. Sa zicem ca daca nu ai ce face in cateva ore, poti sa iti destinzi degetele cu acest joc. Exista ceva bun totusi? Da. Modul de abordare realist din punct de vedere al povestii. Acesta are niste scene extrem de mature, dupa cum am spus., care pot intorce niste stomacele pe dos, dar fata de jocuri precum SAW, nu sunt nimic exceptional. Totusi sunt o abordare matura si bine venita pana la urma, menita sa coloreze putin povestea lui Dog Days. La acest capitol eu ii acord lui Kane And Lynch 2 un 6.5 si trec la Gameplay.
Aici lucrurile se complica. Dog Days a reusit sa indrepte problemele primului joc cu scuces, dar, a adaugat si altele noi. Sigur sistemul de cover a fost vizibil imbunatatit dar, nu este nimic nou. Iar acesta uneori alege sa te pozitioneze fix in bataia armelor inamicilor. Comparativ cu Conviction, Kane and Lynch doi, cel putin la cover, este mai mult o joaca e copii decat orice altceva. Acesta fiind unul dintre neajunsurile jocului. Un lucru notabil in joc, este accentul pe realism pe care cei de la IO Intercative si-au dorit sa il impuna. Pana in acest moment nu am vazut decat cateva jocuri care sa incerce sa emuleze un M9 sau un Desert Eagle intr-un joc. Armele se comporta exact ca si cele reale, respectand legile fizicii si balistica. Asa ca daca sunteti obisnuiti sa aerisiti teste cu o petarda de pistol, jocul s-ar putea sa va surprinda la acest capitol. Cat despre armele de foc automate, acestea sunt cat se poate de neascultatoare. Exact ca in viata reala. Stiti voi, atunci cand inchizi consola sau calculatorul si vezi ca e soare pe cer. Totusi inamicii cred ca sunt rude cu Bruce Willis. Nu numai ca ii poti transforma in pusculita, la cate gloante pot sa incaseze, dar sunt si caposi. Comparativ cu Just Cause 2, la capitolul inamici, jocul are o asemanare usoara. Acestia vin in valuri ca disperatii, dar, beneficiaza de un inteligent artificial care ii coordoneaza extrem de bine. Pe cel mai inalt nivel de dificultate i-am prins in timp ce incercau sa ma flancheze, sa vad sniperi ca fug din bataia armei mele si mai mult atitudinea de Rambo, caracteristica mie in jocurile cu pac pac, nu a mers. De la medium in sus, acestia reactioneaza destul de prompt. In momentul in care te vad ca alergi ca descreieratul sa le faci aerisiri, acestia isi indreapta focul catre tine. Sigur poti folosi partenerul pentru a le atrage focul, dar, un pas gresit si pac ti-ai furat una in pifometru. Deci cu grija. Inamicii nu sunt chiar tampi. Ar fi fost frumos sa poti da comenzi coechipierului, dar se pare ca timpul a fost investit in campania extrem de scurta. Poti totusi sa joci cooperativ, alstfel scapand de stresul unui programat care trage cand il taie capu. Modul este extrem de distractiv, avand in vedere ca in general joci cu un prieten si poti sa iti permiti sa urli la el cand nu este atent la gameplay. Pe cand la inteligent nu poti decat sa te uiti in monitor si sa dai din cap in abnegatie. Experienta de joc cand vine vorba de nivele este alta mancare de peste. Aceasta se imbina perfect cu decorul si povestea, dar, este un val nesfarsit de inamici care trag in tine. Poveste care se continua si nu se diversifica de nici-o culoare. Toate nivele in joc sunt o secventa interminabila de impuscaturi, uneori lipsite de substanta, dar destul de bine pompate cu adrenalina, cat sa tina jucatorul interesat. Avand in vedere ca jocul arunca in lupta aproape toate fortele de oridine posibile si imposibile, mai putin chiuveta de la bucatarie si colectia de portelanuri ninja a matusii Tamara. Cateva elemente din prima parte nu au avut loc pe disc. Mai exact lupta fara arme, aceasta fiind inlocuita cu un sistem de capturare, care sincer sa fiu mi-a lasat un gust acru in gura.
Odata ce ai luat prizonier, acesta poate fi aerisit sau lasat in voaia sortii, ceea ce nu este tocmai indicat, intr-o lupta pe viata si pe moarte. Iar lacuna majora intervine in momentul in care realizezi ca nu ai grenade, grenade prezente in prima parte. Acestea au fost inlocuite cu canistre de benzina si tuburi de oxigen pe care trebuie sa le bubui, pentru a mai subtia randurile inamicilor. Si pentru cine isi aminteste din primul joc, puteai sa faci schimb de arme, element ce lipseste cu desavarsire in aceasta continuare, lucru extrem de frustrant. Jocul detine si un Multiplayer, care sincer sa fim, nu prea ne-a impresionat atat de mult pe cat altii l-au laudat. Modul cooperativ este probabil cel mai incitat, acesta dand o voaloare de rejucabilitate jocului. Dar modurile adaugate strict pentru online, devin prafuite si anoste dupa putin timp. Singurul care poate oferi ceva gameplay efectiv, fiind modul Undercover Cop in care preiei rolul unui politist sub acoperire si trebuie sa iti decimezi restul echipei fara sa iti pui in cap toti jucatorii. Asta daca nu esti tu unul dintre “Za bad guys”, moment in care trebuie sa fi atent la coechipieri ca pe buteliile amintite mai devreme. La capitolul Gameplay eu ii acord un 7.5 si trec la Grafica si sunet.
Kane and Lynch 2 Dog Days este o experienta cand vine vorba de grafica. IO Interactive au ales sa prezinte tot jocul din perspectiva unui cameraman amator, dotat cu cea mai chinezarie dintre chinezarii ca si camera video. Ecranul este tot timpul plin de efecte de granulatie, lens flare, imagini pixelate si asa mai departe. Sincer sa fiu, acest filtru aplicat jocului ii poate “oftica“ pe unii gameri, dar mie unuia mi-a placut. Da o nota de unicitate jocului si adauga acea perspectiva unica mecanicii de joc. Ori de cate ori esti lovit sau bruscat de vreo explozie, camera se defocalizeaza sau isi pierde imaginea 3rd persson. Totusi, pe langa aceasta perspectiva unica, exista si o alta aditie grafica care pe multi dintre voi cred ca va scoate din sarite, si anume, magiunul pe ecran. Cum esti aproape sa mori, poc vine un director de imagine cu un borcan de gem de capsuni sa iti mozoleasca ecranul. As fi preferat imaginea defocalizata sincer, in locul picatelelor rosii pe monitor. Dar deh…
Modelele personajelor din joc nu sunt stralucite. Acestea au un iz de anul trecut cand vine vroba de grafica. Nu sunt extraordinare, dar, fizica jocului ii face pe acestia, chiar si oarecum sumar randati uneori, sa para mai reali. Cat despre nivele, acestea sunt destul de bine alcatuite. Decorul in joc reuseste sa redea acel sentiment de oras asiatic tipic, lucru care cred ca o sa va bucure pe multi dintre voi. Iar la capitolul sunet, jocul nu are cusur. Actori vocali sunt stralucit alesi, iar sunetul in joc este superb. Sigur nu dispune de o coloana sonora notabila, de fapt nu are muzica decat in anumite momente, dar sunetele armelor si personajele care tipa in fundal, iti impun un sentiment aparte. Daca ai un sistem ca lumea in casa si vrei sa te prinzi de tavan, recomand acest joc. Sigur o vecina stresanta o sa creda ca brusc s-a mutat Bagdadul la tine in casa. Zgomotele armelor , masinile si inamicii care striga la tine confera autenticitate jocului. Per total Zona ii acorda la acest capitol un 8 si trecem la concluzie, pentru ca nu prea avem timp.
Kane and Lynch 2 l-am privit inca de la anuntare cu scepticism, stiind ceea ce mi-a oferit primul titlu. Totusi nu este un joc prost, ci doar o reimaginare a primului titlu, cu o mecanica de joc imbunatatita. Anumite elemente din Kane And Lynch 1 ar fi trebuit sa isi faca loc si in acest al doilea titlu. Abordarea matura si grafica pe care doreste sa o impuna este bine venita, dar nu scuza lacunele majore ale jocului. Per total, eu ii acord lui Kane and Lynch 2 Dog Days un 7.3 si calificativul Jucabil.
Asta crek e ala de just cause 2 da a mai scris la un joc tot atat nu te doare ma mana cine citeste ce ai scris ?? amice e prea mult ce-ai facut acolo referat la kane si lynch dog days asta a scris si la starcraft 2 asta facut referat aici redard nu ne intereseaza cate riduri are kane
|
Platforme
