Burnout 3: Takedown
Burnout 3: Takedown prezinta gama obisnuita de coliziuni extraordinare si curse de strada teribile pe care o astepti de la orice joc Burnout, dar de data aceasta exista o multime de noi optiuni. in primul rand, accentul se pune pe altceva; in loc sa te concentrezi pentru sa iti pastrezi masina intacta, acum trebuie sa incerci sa distrugi masinile cu AI, de unde si titlul jocului. Acum ai 6 masini intr-o cursa, adica mai mult cu doua fata de ultima versiune. De asemenea, a fost implementat un mod online in care poti concura impotriva a 5 adversari umani, iar creatorii jocului promit ca nu va exista nici o diferenta intre jocul online si cel offline. Si modul de joc "crash for cash" (coliziuni pentru bani) a fost extins, prezentand acum in jur de 100 de trasee, comparativ cu cele 15 din ultimul joc. Daca nu iti plac lucrurile obisnuite pe care le poti face cu masina in Gran Turismo, atunci vei fi incantat de Burnout 3. Este un joc de arcade simplu si amuzant si nu il vei putea lasa la o parte pana cand nu obtii acces la fiecare traseu blocat si la fiecare masina secreta. Merita sa-l incerci.
Need for Speed Underground
Patrunde in lumea curselor urbane de masini si a masinilor modificate de inalta performanta in Need for Speed Underground. Concureaza impotriva celor mai populare masini modificate ale zilelor noastre de la Mitsubishi Motors, Subaru, Toyota si multe altele, castigand bani pentru a-ti cumpara echipamente personalizate si o gramada de accesorii de performanta licentiate, pentru a-ti construi masina suprema. insa crearea unei masini personalizate pentru cursele stradale nu va fi suficienta pentru a te purta pe culmi; iti mai trebuie si o anumita doza de tupeu si o mare indemanare in ale sofatului pentru a concura in lumea dura a curselor urbane.
Un numar de probe distincte, plasate in dure decoruri nocturne, formeaza sufletul competitiei de strada. Jucatorii devin alergatori stradali consacrati perfectionandu-si talentele in fiecare proba, prinzand schimbarea perfecta a vitezelor in curse contracronometru si punandu-si in joc reputatia, alergand pe strazile orasului la orice ora din noapte.
Dovedeste ca apartii cercurilor de elita ale curselor stradale, croieste-ti drum spre varful clasamentelor subterane si infrunta-i pe cei mai buni dintre cei buni in fiecare disciplina.
Underground reprezinta cu siguranta o schimbare destul de mare a macazului pentru Electronic Arts. Teoretic ar trebui sa fie al saptelea titlu al longevivei serii, insa diferentele radicale fata de celelalte jocuri NFS il fac sa nu mai fie numerotat cu o asemenea usurinta. In plus, zvonerii Internetului speculeaza asupra unei inlocuiri a vechii serii cu Underground-ul, unde jocul de fata ar fi, desigur, primul volum. Dracu' stie.
Asadar, Need for Speed Underground. Dupa cioaca penala numita Hot Pursuit 2. Hmmm, au ceva tupeu, am auzit un prieten declarand, plin de siktir. Dupa cum se stie, versiunea de Playstation 2 a Hot Pursuit-ului a fost insa net superioara celei de PC, realizata fiind de baietii de la Blackbox, adica fix aceeasi indivizi care s-au ocupat si de Underground. Asta a fost bonusul initial. Apoi a aparut demoul, pe care l-am jucat cu o disperare demna de o cauza mai buna, apoi finalul, si acum acest review. Cum sta deci situatia ?
Pai, dupa 2 filme Fast & Furios, Midnight Club 2-ul celor de la Rockstar Games si cateva incercari nereusite de transpunere a scenei "subterane" de curse ilegale prin marile orase (vezi Street Legal, Illegal si cum naiba s-or mai numi), NFS Underground penetreaza puternic scena printr-un titlu atat de reusit incat bietul Midnight Club (joc dealtfel excelent) paleste si se ascunde timid sub masa. Tipic EA, in jocul de fata s-au turnat o galagie de bani, lucru lesne observabil din avalansa naucitoare de licente achizitionate, muzica semnata Rob Zombie, Asian Dub Fundation, Overseer si, desigur, galagia de legal disclaimere existente in joc, dupa cum vom vedea imediat.
Asadar, incepand cu inceputul, Underground ne pocneste cu aceleasi logouri EA peste care nu se poate sari, un logo THX (certificat oficial, mind you, dovada suplimentara a banilor bagati in titlul de fata), si un disclaimer de care va ziceam mai devreme, disclaimer care m-a lasat cu gura cascata. Pe scurt, apare un gigel intr-o masina, isi da casca jos si se prezinta ca fiind un campion de nu stiu ce curse, de prin nu stiu ce tara. Probabil ca bajetul este cunoscut prin alte parti ale lumii, insa mie nu imi spune absolut nimic. Eniuei, individul ne asigura ca, desi forteaza masina la limita pe traseu, in civil e baiat cuminte, pune semnalul si foloseste centura de siguranta. Apoi, citez "if you feel the need for speed, just play underground". Penibil. Urmeaza informatia conform careia jocul nu are implementat vreun modul de damage al masinilor, deoarece una dintre clauzele contractuale intre EA si producatorii de bolizi prezenti in joc a fost neacceptarea afisarii vreunei masini busite. Go figure.
Revenind, urmeaza un intro propriu zis excelent realizat, meniul unde poti seta cate-n luna si in stele, quickrace, play online si Go Underground (adica virgula cariera), si jocul in sine, de care observ ca inca nu v-am zis nimic. Corectam acum.
Pai, pentru a sumariza, jocul este bestial. De mult nu am mai stat mai mult de 4 ore in fata unui joc fara pauza, si va asigur ca Underground-ul mi-a retinut mult timp decat as fi avut poate sa-i dedic. Lipici, gameplay, feeling, mesaje subliminale, alegeti ce va place. So, s-a renuntat la Ferrari-uri, Lamborghini si tot felul de concept car-uri italiene complet aberante si s-a trecut la masini serioase, masini japoneze in principal, atat de lesne de supus la un tuning extrem incat Europa si US-ul sunt reprezentate prin doar cateva biete harburi in garajul de masini. In Underground nu veti alerga cu F50-uri, ci cu Toyota Supra, Subaru Impresa, Nissan Skyline, Honda 2000, Toyota Celica (aia noua), Acura NSX, Mazda RX-7 si alte dementialitati venite din tara soarelui rasare, dementialitati la care cei pasionati de subiect nu pot decat sa viseze.
Scopul principal al jocului, paradoxal, nu este cursa in sine, ci modalitatea in care va puteti customiza (la extrem) masina, modalitate care reprezinta highlight-ul jocului, si asupra careia voi mai insista un pic.
Dupa cum se stie, tuningul unei masini nu se rezuma doar la motoare optimizate pentru mai multi cai putere, ci contine un important factor vizual, factor pentru care maniacii baga tone de bani in spoilere, jenti care mai de care mai dementiale, filtre de aer, geamuri atermice de diferite culori si paint job-uri cel putin extreme. Ei bine, exact asta se poate face in Underground. Masina poate fi modificata intr-un asemenea detaliu, incat la inceput te pierzi prin meniurile extraordinar de stufoase si pline de categorii modificabile. Sumarizand aproximativ, spoilere, front si rear bumpers, side skirts, jenti, cauciucuri, capote, parbrize, neoane sub masina, faruri smechere, tevi de esapament cu aspectul unui reactor de F16, chiar discuri de frana in tot felul de culori.
Apoi, paint job-uri. Masinile pot fi pictate in cea mai bolnava gama de culori posibila, trecand prin culori normale, metalizate, cromate, ceramice, etc, etc. Se pot adauga forme geometrice, de diferite categorii, atat de multe incat nici nu am indraznit sa le numar, vreo 500, aproximativ, capete de mort, flacari, fulgere, linii, insemne tribale, in ce zona a masinii va taie capul.
Varietatea este atat de mare incat va asigur ca se poate realiza o masina complet unica ca si aspect. Uimitor, si asta este doar partea vizuala, fara nici un aspect in comportamentul masinii pe sosea. Urmeaza parte ce conteaza in cursa, care contine motoare, schimbatoare de viteze, cauciucuri, NOS-uri, chip-uri electronice pentru performanta imbunatatita, suspensii si altele. Nu va asteptati insa la Colin McRae. Jocul este arcade, iar upgrade-urile de performanta nu exista decat sub forma a 3 nivele ce se deblocheaza pe parcurs, la fel ca in cariera din NFS 4. Treaba asta chiar nu este un minus, deoarece varietatea este atat de mare, incat nu se simte lipsa. In plus, desi la partea de tuning a masinii EA da clasa fara drept de apel la orice exista acum pe piata, va asigur ca absolut fiecare piesa montabila pe masina este de "marca".
Au fost achizitionate zeci de licente de la cele mai mari nume in industria tuningului, toate piesele sunt realizate de ei (putand alege intre ele), va puteti lipi stickere cu diferite nume pe masina, de la parbriz la usi si portbagaj, motiv pentru care varietatea se multiplica exponential. De ce ?. Pai, fiecare firma are design-ul ei, motiv pentru care, pe langa clasicele paint job-uri de care va ziceam mai devreme, se pot adauga si aceste firme, dintre care nu voi mentiona decat cateva, deoarece sunt efectiv prea multe. Astfel, faceti cunostinta cu Momo, NOS, Alpine, Kenwood, Plasmaglow, AEM, Bilstein, OZ, Racing Hart Wheels, si multi, multi altii. Fiecare cu logo-ul lui. Dementa totala, va asigur.
Daca sunteti macar interesat de scena tuningului, va asigur ca jumatate din timpul petrecut in joc va fi in fata modulului de customizare. Evident, avalansa uriasa de piese nu va fi disponibila din start, ci va fi acumulata in functie de numitele Style Points. Respectivele se acumuleaza in jocul efectiv, dupa un sistem ce va fi detaliat imediat, nu inainte de a mentiona factorul reputatie. Fiind vorba de stil, figuri, gagici si masini care, cu cat sunt mai intens colorate, cu atat mai bine, cu cat ai mai multe gizmo-uri pe bolid, cu atat reputatia creste, pana la un maxim de 5 stele. 5 stele pot fi citite ca "X5", deoarece inmultesc style points-urile acumulate. Presupunand deci ca ati acumulat 1000 de puncte si aveti reputatie 5, se vor contoriza 5000 de puncte. Cu cat punctele cresc, cu atat mai multe upgrade-uri devin disponibile in garaj. Sistemul e simplu in aparenta, insa varietatea cu care puteti acumula puncte face diferenta. Se contorizeaza derapaje, timp petrecut in aer, evitarea unei coliziuni la limita (busiturile iti scad puncte), tururi conduse, nebusit peretii, stat la aspiratie, derapaje foarte lungi, si tot asa. O gramada. Evident, punctele aduc si masini noi, ce pot fi date la schimb.
Si, in sfarsit, jocul. Intr-un stil complet necaracteristic celor de la EA, noutatea (si bestialitatea) modulului de tuning nu este singura inovatie adusa jocului. Cursele pot fi clasice (mai multe tururi "in cerc"), knockout, time atack, drag si drift.
Daca primele nu necesita explicatii, drag-ul si drift-ul insa, da. Daca tuningul este motivul de orgasm, circuitul inima jocului, iar grafica glazura, considerati-i pe domnii drag si drift cele doua cirese de pe tort. Buun, drag. Toata lumea cunoaste clasicele curse pe linie dreapta de la un stop la altul. Au fost inventate de americani si sunt practicate peste tot, chiar si la noi pe Magheru, chit ca cele 2 pretendente sunt niste amarate de Dacii, insa nu conteaza. In Underground puteti face exact chestia asta. Este atat de bestial incat demoul l-am jucat exclusiv drag, exclusiv pe net. Apoi, in versiunea finala de-abia asteptam dragul in cariera pentru a mai juca un pic.
Desi pare plictisitor, nu e. Schimbatorul de viteze este trecut pe manual aici, si tot ceea ce conteza este schimbarea vitezelor cand trebuie, adica fix la turatia necesara. Un perfect shift este foarte greu de realizat, existand si short shift (motor subturat), sau over rev (motor prea turat). Exista un indicator care clipoceste cand trebuie schimbata viteza, insa doar pentru o fractiune de secunda, deci chiar trebuie sa "simtiti" masina pentru a schimba viteza cand trebuie. Apoi, directiile nu mai controleaza bolidul dupa bunul plac, ci apasarea tastei de viraj stanga (sa zicem) va trece masina pe banda din stanga. Corespunzator, dreapta muta masina pe banda din dreapta. Asadar va plimbati din banda in banda, lucru absolut meserias realizat, deoarece la vitezele la care se ajunge in acest mod de joc, un handling normal ar fi stricat tot. Factorii de care se tine cont sunt, dupa cum spuneam, vitezele, NOS-ul (ajuta enorm) si, mai grav, traficul, ce trebuie evitat. Desi masina nu se buseste, un impact cu o masina din trafic va insemna clar sfarsitul cursei. Se poate sta la aspiratie, daca turezi prea tare masina iti explodeaza motorul, bestial. Iata ceva cu totul nou in cursele de masini. Si inca nu am terminat.
Drift-ul. Ei bine, driftul este ceva chiar nou. "Inventat" la japonezi, consta intr-un traseu plin de curbe, castigatorul fiind cel care face traseul cu cat mai multe derapaje. Derapajul este punctat in functie de cat dureaza, iar masina cu cele mai multe puncte castiga. Din nou, si acest mod este ireprosabil realizat, factorii la care trebuie sa fii atent fiind, cum altfel, multi, iar punctele acordate pe o gramada de chestii. Vedeti voi ce si cum. Esential este ca, desi sunt noi ca mod de joc, dragul si driftul sunt absoult profesionale ca realizare, fantastic de distractive, si desigur, foarte greu de stapanit la perfectie.
Fiecare mod de joc are un top 10, urmand ca la finalul carierei sa fii clasat pe primul loc in fiecare stil. In functie de performanta te poti trezi cu bonusuri unice, si chiar cu masina pe prima pagina a unor reviste de tuning (din nou, reviste reale, de care pasionatii cu siguranta au auzit, fiecare dintre ele cu licenta cumparata de EA). Revistele sunt stocate separat, si prezinta masina exact in stadiul in care era atunci, factor de amuzament total pentru mine cand m-am trezit cu o Mazda MX5 roz pe prima pagina a nu stiu carei reviste, cu o gagica asiatica langa si un text descriptiv intr-un colt.
Handling-ul este arcade. Nu va asteptati la simulare serioasa, deoarece nu este cazul. Miscarea masinii este insa bestial realizata, aceasta derapand corespunzator, rasturnandu-se de nu se vede sau ridicandu-se pe 2 roti cand este cazul. Viteza este mare, iar reflexele trebuie sa fie inumane uneori. Per total, nu am nimic de comentat, handling-ul masinii fiind si el superb realizat. In aceeasi masura camera beneficiaza de cea mai buna implementare pe care am vazut-o pana acum intr-un joc de masini, si cu asta cred ca am spus tot . Ca minus minor insa, nu exista dashboard, desi stilul jocului nu s-ar fi pretat la asa ceva.
Senzatia de viteza este bine redata, iar oponentii sunt nesimtiti rau chiar pe easy, insa factorul principal al dificultatii jocului vine de la trafic, care a ajuns in stagiile avansate (ai 111 evenimente in cariera, unde un eveniment poate consta in mai multe curse) sa ma scoata efectiv din minti. Vedeti voi cursa 95.... Traficul este foarte intens in unele trasee, mediul este exclusiv urban, iar un impact frontal (sau nu) cu o masina din trafic semneaza finalul cursei, nu din cauza damageului inexistent, ci datorita faptului ca o greseala de o asemenea factura te intarzie suficient incat sa pierzi cursa cu succes. Este relativ iritant ca o singura greseala sa semneze ultimul loc, chiar si pe easy, dupa parerea mea. Bine, uneori evitarile la limita te lasa fara suflare in scaun, dar si cand te busesti intr-un dobitoc pe ultima suta de metri, dupa 6 tururi epuizante (Serios, te concentrezi in asa hal incat obosesti fizic) iti vine sa mori de nervi. Cu tastatura in dinti.
Bine ca nu toate traseele sunt asa, exista rewarduri, exista filme (putine, dar dementiale si ele), exista upgradeuri. Traseele, dupa cum spuneam, sunt exclusiv urbane.
Practic, exista un oras cu un traseu urias, plin ochi de viraje si scurtaturi (multe si ele, primesti si puncte daca le folosesti), care iti blocheaza accesul in diferite zone in functie de cursa. Numarul de trasee este astfel mare, insa la un moment dat poate parea un pic repetitiv, desi exista si reverse, si mirror mode, si modificari subtile. In plus, decorul este numai de oras, numai noaptea. Drag-ul si drift-ul beneficiaza de curse separate, intr-un numar acceptabil de mare. Masinile, in numar de 20, sunt chiar multe, iar modul in care pot fi customizate pare sa le creasca artificial numarul, desi uneori nu iti vine sa iti schimbi masina dupa cat ai muncit la ea.
In ceea ce priveste tehnicul, banul Electronic Arts se simte din nou. Grafica este excelenta, ca sa folosesc un eufemism, iar modelarea masinilor este fantastica, afisand fiecare cui modificat de tine in garaj. Exista si gagici, cu poligonul fin, fuste scurte si texte corespunzatoare, si un aspect urban super tehnologizat extrem de bine realizat. Nimic de comentat, ci chiar de adaugat, deoarece si grafica beneficiaza de 2 aspecte noi (sau aproape noi) in jocurile cu masini. Orice sursa de lumina de joc lasa o "dara" dupa ea, datorita vitezei la care treci pe langa sursa respectiva.
Sigur stiti efectul, ce poarta numele de "light trails" aici. Acest efect mascheaza cu usurinta eventualele slabiciuni ale engine-ului, totul devenind un spectacol abracadabrant de lumini colorate, in toate directiile. Devine ametitor, la propriu, si, pentru unii, un pic deranjant. Apoi, exista Motion Blur-ul. Cu cat prinzi mai multa viteza, decor-ul se "pierde" in jurul tau, incetosandu-se, disipand detaliile si transformand traseul intr-o ceata din care de-abia distingi traseul intortocheat in fata.
Deoarece am experimentat pe viu acest efect, pot spune ca e un pic exagerat, dar atat de bine realizat incat iti pica falca, pe alocuri. Simti viteza, simti ca mergi prea repede, si de multe ori te lipesti de scaun, neavand habar ce se mai intampla in jur. Apoi urmeaza un salt, un camion trece la 2 milimetri de tine, virezi ca turbatul, o iei pe scurtatura, scrijelesti peretele, iei 2 indicatoare dupa tine si termini traseul lac de transpiratie. Superb. Iar daca ai activat NOS-ul, ai senzatia ca se dilata monitorul.
Apoi, exista sunetul. Advanced HD, THX, pozitionare, si multa, multa atentie pentru detalii. Am crezut ca lesin cand am auzit cum se aude (?!?!) schimbatorul de viteze. Am ramas fascinat de urletul motoarelor si de spatialitatea efectului de "vaj" provocat de trecerea prea aproape de o masina, copac sau stalp. Nici o buba, efectiv nici una. Iar muzica am oprit-o. Nu pentru ca nu este buna, ci pentru ca trece prea brusc dintr-un stil in altul si, fiind totusi rap, rock sau dub, devine repetitiva oricat de mult ti-ar place. In plus, imi placeau prea mult efectele pentru a le "faulta" cu muzica.
NFS Underground nu are mod de multiplayer in retea, modem sau altceva. Nu poate fi jucat decat online, doar pe serverul dedicat Electronic Arts. Se acorda puncte, rivalitati, o gramada de oponenti umani si mult lag daca legatura se numeste dial up.
La capitolul minusuri, nu pot mentiona decat lipsa reluarilor, care m-a enervat cumplit, si a politiei, care ar fi picat destul de bine intr-un asemenea joc. Buguri nu are (cu exceptia modului online, pentru care a aparut deja un patch), iar cerintele de sistem, maricele, sunt perfect justificate prin calitatea exceptionala a graficii. Desigur, unele gizmo-uri tehnice nu sunt decat de apanajul unor placi video capabile insa, pe de alta parte, jocul este suficient de customizabil pentru sisteme mai slabe.
Underground m-a uimit prin calitatea deosebita, atentia pentru detaliu si noutatile oferite, si asta intr-o serie care se degrada de la titlu la titlu, intr-o serie semnata Electronic Arts, distrugatorii caselor de jocuri, reprezentantii a tot ce este prost, comercial si repetitiv in lumea entertainment-ului pe calculator.
Felicitari.
92 Graphics
Superba, insa atat de incarcata incat uneori e deranjant.
90 Sound
Efecte de nota 120, muzica ce trebuie pusa pe off daca nu vreti sa ajungeti ca mine, obsedat de o melodie ascultata la rand de un milion de ori, involuntar.
95 Gameplay
Paradisul maniacilor de masini. Fara nici o indoiala cel mai bun joc arcade de masini existent la ora actuala pe PC. Inca o data felicitari.
90 Resources
Merge bine pentru ce ofera, fara nici o indoiala.
93 Final score
Sursa: www.pixelrage.ro
Review by Viracocha |
Platforme
