Cand a fost lansat “Saints Row”, jocul original, a servit jucatorilor drept activitate de trecere mai usoara a timpului pana la aparitia noii versiuni de “GTA”. Distrugerile ce se abat de la regulile normalului pe care le puteai face in acest joc nu au impins mai departe granitele a ceea ce ai putea astepta de la un joc ce are loc intr-un oras pe care il poti cutreiera liber, insa s-a dovedit a fi destul de distractiv datorita haosului pe care il puteai provoca fara sa te gandesti la consecinte, intr-un joc care intentionat nu se prea ia in serios. De atunci, “GTA IV” a dat o personalitate mai matura vietii de gangster, insa Saints Row 2 nu s-a preocupat de maturizare. In continuare vei putea teroriza metropola dupa bunul tau plac si vei putea sa intri iar in pielea unui personaj caruia nu ii pasa de nici un fel de aspecte ale moralitatii.
Povestea incepe intr-un spital dintr-un penitenciar, in care te-ai aflat in coma de la explozia uriasa de la sfarsitul lui “Saints Row”, conflagratie care ti-a pus capat activitatilor tale criminale. Dupa ce evadezi cu usurinta din aceasta clinica slab pazita, te indrepti spre strazile orasului pentru a recruta oameni in organizatia proprie, cu scopul de a domina din nou orasul Stilwater. Aventura e plina de tot felul de rasturnari de situatie si e greu de povestit, insa contine cateva episoade exceptionale. De exemplu, misiunile Brotherhood sunt speciale datorita tentei lor intunecate, documentand o poveste a razbunarii care ar putea satisface si cele mai bolnave minti. Dupa ce vei amesteca reziduuri nucleare cu tusul de tatuaj pe care il foloseste liderul advers, continuarea graviteaza in jurul dorintei personale a personajului de a dovedi cine este cu adevarat. Moartea nu e ceva foarte serios in acest joc, astfel ca te va impinge sa te comporti si mai violent, insa numai asa te vei ridica la nivelul cerintelor de supravietuire in Stilwater. Povestea nu se intinde niciodata mai mult decat limitele barbarice ale personajului, insa misiunile contin si elemente foarte interesante ce ii confera lui “Saints Row 2” unicitatea si stilul propriu.
In timp ce e posibil sa nu poti modifica sfarsitul povestii, iti vei putea modela personajul dupa cum iti doresti. Vei putea schimba dramatic infatisarea sa pana la nivelul detaliilor, de la varsta si greutate, rasa, trasaturi faciale si chiar sex. Pe parcursul jocului poti face o vizita chirurgului estetician pentru a-ti mai schimba infatisarea, in cazul in care nu esti multumit cu deciziile luate la inceput.
Majoritatea misiunilor implica personajul in secvente in care trebuie sa sofeze prin oras si sa isi descarce armele in diferite persoane care ii incurca drumul spre dominatia asupra activitatilor criminale din urbe. Desi in oras isi mai fac veacul si inca alte trei organizatii criminale si cateva institutii care vegheaza asupra respectarii legilor, singura diferente dintre ei este culoarea care ii reprezinta si gunoiul care ii conduce. Multe dintre misiuni pot fi povestite pe scurt printr-un raid asupra unei cladiri si impuscarea a tot ce misca inauntru. Spre deosebire de alte jocuri, datorita faptului ca locatiile sunt foarte diferinte intre ele, iar sansele de succes par destul de mici avand in vedere numarul coplesitor al dusmanilor, nu vei avea sentimentul de repetitie constanta. Alte obiective iti vor da sansa de a face si cate ceva diferit: va trebui sa jefuiesti o banca, in care cea mai de valoare achizitie nu e un obiect de valoare, ci un ostatic foarte important. Acest lucru duce la o schimbare a aventurii si a gameplay-ului si duce la reimprospatarea intregului sentiment despre “Saints Row 2”. Si, din moment ce toate misiunile au un checkpoint instalat undeva la mijlocul lor, foarte rar va trebui s-o iei de la capat datorita unei greseli.
Mai mult, ocupatia de baza a personajului tau e schimbul de focuri cu diferiti alti indivizi, iar aici jocul e realizat excelent. Acest aspect e atat de reusit datorita controlului excelent al sistemului de tintire. Poti lovi orice parte a corpului dusmanilor, si chiar sa te rotesti pe calcaie pentru a-l elimina pe cel care tocmai s-a strecurat prin spatele tau. Fara o abilitate de a ramane blocat pe o tinta, impuscaturile sunt nebunesti si rapide si se bazeaza pe dexteritatea degetelor pentru a asigura secerarea opozitiei. Desi in luptele corp-la-corp nu prea vei avea ce face, ai la dispozitie o abilitate nemaipomenita, cea de a apuca un dusman si de a-l folosi pe post de scut uman in mijlocul bataliilor, pentru a-l azvarli sec atunci cand si-a terminat de jucat rolul.
Un alt motiv pentru care misiunile din “Saints Row 2” sunt distractive este faptul ca poti aborda orice misiune dupa bunul plac. Dusmanii pot fi ucisi oricand, folosind orice arma ai la dispozitie. De exemplu, personajele de tip boss sunt oameni normali la infatisare, asa ca poti alege sa-i ucizi incet si sigur cu pistolul, tragand foc dupa foc sau poti alege sa le termini rapid si incendiar dupa cateva focuri de lansator de rachete. Aceasta libertate se aplica intregului joc, permitandu-ti sa alegi cum vrei sa iti indeplinesti misiunea si sa-ti fauresti propria cale spre distrugere si haos.
In afara de misiunile principale, mai ai si cateva secundare la care sa iei parte. Acestea sunt asa de interesante, incat uneori e posibil sa uiti de povestea principala si sa te dezlantui cu un divertisment destul de ridicol. In Trail Blazer este, probabil, cea mai haotica misiune secundara. Aici calaresti un ATV prin oras, purtand un costum ignifug si cuprins de flacari si trebuie sa incendiezi cat mai multe masini si cati mai multi pietoni pentru a raspandi distrugerile si dezastrul in oras. Vei intalni foarte putina rezistenta, cum e si logic, de altfel, cine s-ar opune unui nebun imbracat intr-un costum cuprins de flacari? In orice caz, sa aprinzi tot orasul se va dovedi foarte distractiv.
Variatia apare ca rezultat al unei imaginatii bogate. La un moment dat are loc o rascoala zombi, o aventura 3D din interiorul jocului in care trebuie sa iti salvezi sufletul de niste nemorti insetati de sange. Cu un numar limitat de arma la dispozitie, va trebui sa alergi continuu pentru a nu fi prins de creaturile malefice. Daca acestea par inofensive la inceput, pentru ca se misca atata de greu, cand ecranul se umple de prezenta lor, totul ia o intorsatura haotica. Desigur, daca nu vrei sa-i infrunti singur, poti apela la ajutorul unui prieten. Modul cooperativ e foarte bine implementat, un al doilea jucator putand sa intre si sa iasa din joc oricand isi doreste. In plus, intregul oras vi se asterne la picioare si puteti face orice vreti acolo. Singura problema e ca trebuie sa intelegi foarte bine mecanica modului cooperativ, pentru ca actiunile unuia vor avea consecinte si asupra celuilalt. Astfel, daca unul comite o multitudine de infractiuni, s-ar putea ca celalalt, care nu face decat niste grafitti-uri, sa fie asaltat de o multime de politisti.
In plus, “Saints Row 2” mai are si un mod multi-player destul de provocator, iar tipurile de joc sunt destul de interesante pentru a te tine captivat mult timp. In afara de Strong Arm, un joc pe echipe in care trebuie sa indeplinesti niste misiuni inaintea adversarilor, vei mai intalni si capture the flag si diferite curse auto.
Grafica din joc e satisfacatoare, insa aici compenseza experienta distractiva de care vei avea parte atat online cat si offline. Si, desi nu este o inovatie in materie de jocuri video, reuseste sa fie unul din cele mai atractive in care poti semana haosul intr-un oras. Controalele sunt atat de bine sincronizate, iar bataliile atat de interesante incat vei utia des de povestea principala pentru a te distra putin distrugand tot ce intalnesti in cale.